Cum se construia Micul Paris în anii ’20 – imagini inedite din Piaţa Lahovari
Clădirea din Piaţa Lahovari nr.1, în perioada construcţiei (1926-1929)
În spatele Spitalului de Oftalmologie din Bucureşti se află şi astăzi o clădire impunătoare, construită între anii 1926 şi 1929 pentru funcţionarii din acea vreme ai Direcţiei Regiei Monopolurilor Statului – transformată ulterior în Casa Autonomă a Monopolurilor (CAM). 
Proiectul poartă semnătura arh. Lucian Theodosiu. Cu o amprentă de 1.800 de metri pătraţi, construcţia are parter, patru etaje şi mansardă. Deşi a fost construit acum 85 de ani, blocul este dotat cu multe din facilităţile regăsite şi la clădirile moderne: încălzire centrală, ascensoare, garaje. Intrarea în imobil se face printr-o alee de acces, aflată în partea din dreapta a Spitalului. Fotografiile postate sunt făcute în perioada construirii imobilului. Chiar dacă multe dintre ele par desprinse din comediile mute ale acelor ani, sunt o mică istorie a Bucureştiului mai puţin cunoscut.
Vedere de pe un maidan din acea vreme, cam de pe locul unde acum se află curtea interioară a Spitalului de Oftalmologie
Fierar-betonişti odihnindu-se
Aşa ceva rar se mai face astăzi
Cei ce au construit Micul Paris
Meşterii de altădată
Arhiva mea de presă 
super imi pare bine sa vad poze din constructia blocului
Buna ziua,
Cum pot lua legatura cu proprietarul pozelor?
Adresa mea de mail este alex.manta@gmail.com
Multumesc!
Buna ziua si Craciun fericit!
Pozele sunt proprietatea mea si nu sunt de vanzare.
Multumesc pentru postare. Am locuit in acest bloc peste 10 ani. Totusi poza subintitulata „Asa ceva rar se mai face astazi.” nu seamana cu nimic din ce sunt amintirile mele. Sunt niste scari? Erau sapte scari interioare (A – G), cu lifturi si sapte scari exterioare (1 – 7) „de serviciu”, mai inguste.
Culmea, nu am locuit in imobil, dar l-am descoperit cand eram in liceu si imi placea sa ma strecor inauntru si sa il explorez.
Daca nu ma insel, acele scari sunt cele de la penultimul etaj (pana la care urca liftul) si dadeau spre circuitul de mansarde. Ba chiar s-ar putea sa mai fi existat si ceva spatii de depozitare deasupra mansardelor – daca nu ma insel existau cateva scari pe care oamenii tineau ghivece de flori.
Este adevarat. Scarile interioare, aveau lifturi doar pana la etajul patru si doar doua dintre ele (C si G) aveau legatura cu mansarda, pe scari. In anumite locuri, erau scari din mansarda spre „pod” care aveau insa usile permanent inchise. Scarila exterioare, faceau legatura intre mansarde si subsoluri.
Locuiesc în acest bloc din 1957, acum sta față mea.Speram sa mai trăim!
Multumim pentru documentare. Frumos.
A republicat asta pe dana1967.
Aici în blocul ăsta ma-m născut și am crescut,din anul 1958 până în 1989 după care am plecat afară. Am avut o copilărie foarte frumoasă,din cauza că în tot blocul eram cred că 20-25 de copii,foarte mulți de familii bune,eu am locuit la mansardă,mă uit la pozele astea și mă gândesc la toți prietenii din copilărie,mulți au plecat și nu mai știu nimic de ei,alți sau prăpădit,dar alți trăiesc și doresc pe această cale să le spun dor sănătate multă și să auzim numai de bine!
Am cautat informatii despre aceasta cladire deosebita. Imi puteti spune in ce stil arhitectural se incadreaza ? multumesc