La moartea lui Stalin

Click pe imagine pentru mărire

Click pe imagine pentru mărire

Moartea „tătucului popoarelor” a declanşat isteria în rândul propagandei comuniste din anii ’50. Presa, scrisă pe atunci de „tovarăşi” cu origine sănătoasă – oameni de nădejde ai comuniştilor – trebuia, nu-i aşa, să redea imensa durere care îi cuprinsese pe toţi oamenii muncii de pe întreg Mapamondul. Propaganda reuşise să inoculeze atât de bine cultul aproape religios pentru „tătuca”, încât erau unii care chiar plângeau pe stradă sau în comitetele de partid dispariţia „marelui Stalin”.

„Crucişătorul presei de partid” din acea vreme, ziarul Scânteia, era primul „organ de presă” care jeluia cu lacrimi amare moartea vajnicului conducător sovietic. În pagina a doua a ediţiei din 13 martie 1953 (la o săptămână după dispariţia lui Iosif Vissarionovici), poetul „de casă” al partidului comunist din România, Alexandru Toma (reprezentantul de seamă al aşa numitului „realism-socialist”, devenit celebru cu versurile „imperialist american/căde-ţi-ar bomba-n ocean!”) scrie o altă „capodoperă” literară: Viaţă daţi stalinistului gând!

Citiţi şi vă minunaţi de nivelul (sub)cultural al creaţiilor din acea perioadă…

~ de Nicolae Leahu pe Septembrie 9, 2010.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: